Elevii revendică 6% din PIB pentru Educație

0

Consiliul Național al Elevilor(CNE), parteneri din mediul preuniversitar ai ANOSR, se alătură demersurilor studenților referitoare la bugetul alocat educației și atrag atenția asupra problemelor pe care subfinanțarea educației le produce în sistem.

Ne bucurăm să vedem reacții publice din partea structurii naționale de reprezentare a elevilor și sperăm ca mesajul comun al studenților și al elevilor – singurii actori care au rămas constanți și coerenți în solicitări legate de bugetul educației, să aibă ecou în Parlamentul României!

Mai jos găsiți comunicatul integral al CNE:

Consiliul Național al Elevilor din România (CNE) salută creșterea bugetară cu 7,9% față de anul acesta, dar atrage atenția opiniei publice și factorilor decidenți cu privire la respectarea legii și la insuficiența procentului propus de 3,54% din PIB alocat Ministerului Educației Naționale pentru cerințele pe care sistemul educațional le prezintă.

Având în vedere campania deja inițiată de reprezentanții ANOSR, liderii elevilor din România fac front comun cu aceștia cerând respectarea art. 8 din Legea Educației Naționale, care stipulează faptul că „pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, România se clasează printre ultimele țări ca procent din Produsul Intern Brut alocat educației, media europeană fiind de aproximativ 5%, iar țările care investesc cel mai mult per elev/student fiind Danemarca, Suedia, Germania, Norvegia, la polul opus aflându-se România și Bulgaria.

Studiul „Costul investiţiei insuficiente în educaţie în România”, realizat de UNICEF în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale surprinde din perspectivă economică subfinanțarea sistemul educațional, aducând în prim-plan faptul că România va pierde 12-17 miliarde de euro până în anul 2025, iar în cazul în care PIB-ul alocat educației va fi cel conform legislației aflate în vigoare, creşterea economică ar putea atinge un nivel de 2,7-2,95% în perioada 2015-2025. De asemenea, specialiștii atrag atenția cu privire la nevoia unor „investiții inteligente”, care să conducă la eficientizarea utilizării fondurilor puse la dispoziție ariei educaționale.

Efectele subfinanțării sistemului de învățământ sunt demonstrate de rata crescută a analfabetismului funcțional, de numărul mare al elevilor care renunță la învățământul preuniversitar, România clasându-se printre țările cu cea mai mare rată a abandonului școlar din Europa, de valoarea cuantumului alocației elevilor și burselor sociale, de merit sau de performanță, de întârzierea și neplata deconturilor pentru transportul elevilor, de dotarea inadecvată a instituțiilor de învățământ și de rezultatele slabe ale elevilor români la testele standardizate precum PISA sau la Examenul Național de Bacalaureat, respectiv la Evaluarea Națională.
Numeroasele metode de atragere a atenției factorilor decidenți nu au avut efectul dorit, iar Guvernul și Parlamentul României nu au demonstrat că educația din România reprezentă o prioritate, bugetul acordat Ministerului Educației Naționale fiind insuficient pentru cerințele pe care acest sector le are. Sutele de comunicate de presă și poziții asumate de către diversele organizații nonguvernamentale din domeniul educațional și nu numai, zecile de proteste și studiile de specialitate, care demonstrează necesitatea alocării procentului de 6% din Produsul Intern Brut pentru sectorul educațional, nu au reușit să atragă atenția factorilor decidenți, lucru care demonstrează importanța acordată atât acestui sector, cât și actanților sistemului educațional – elevi, studenți, profesori și părinți.

„În primul rând trebuie respectată legea, acesta fiind fundamentul pe care orice stat se construiește. Începând din martie 2008, moment în care Pactul Național pentru Educație a fost semnat, bugetul Educației Naționale a cunoscut anumite creșteri, dar insuficient pentru actualul context socio-economic. Obiectele trasate pentru anul 2013 nu au fost atinse, la sfârșitul anului 2014 existând școli care funcționează în condiții nefavorabile desfășurării actului educațional, iar curriculumul nu este adaptat la nevoile specifice dezvoltării personale, la cerințele pieței forței de muncă și ale fiecărei comunități. În plus, se observă că obiectivul de adaptare a principiului <> în învățământul preuniversitar nu a fost atins, acest mod de organizare funcționând în țările europene fruntașe în statisticile din acest sector, sistemul lor fiind centrat pe nevoile elevului, școlile fiind finanțate conform numărului de elevi și a performanțelor acestora, lucru care duce la îmbunătățirea rezultatelor elevilor atât la testările naționale, cât și la olimpiadele și concursurile școlare” a declarat Eduard MITITELU, președintele Consiliului Elevilor din România.

Consiliul Elevilor cere Guvernului și Parlamentului României să respecte legea, precum și obiectivele trasate de către țara noastră în contextul strategiei Uniunii Europene „Europa 2020”, astfel încât elevii și studenții să beneficieze de o educație gratuită, așa cum Constituția României prevede, precum și de o educație de calitate.

1,936 total views, 3 views today

Share.

About Author

Leave A Reply