Parlamentul României dă liber fabricilor de diplome

5

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) își exprimă nemulțumirea cu privire la modul și forma în care Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății a fost adoptată de Senatul României și solicită Președintelui României să nu promulge acest act normativ, întrucât, prin modificările aduse documentul în Parlamentul României, în cele două camere, se vor aduce prejudicii semnificative calității învățământului superior din România.

Anumite modificări în textul Legii Educației Naționale nr. 1/2011, în forma adoptată de Senatul României, pot conduce la o revigorare a „fabricilor de diplome”, prin faptul că a fost eliminată prevederea conform căreia numărul maximum de studenți care pot fi școlarizați în cadrul unui program de studii universitare de licență și cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, în urma unei propuneri făcute baza unei evaluări externe realizată în prealabil de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) sau de către o altă agenție a asigurare a calității înregistrată în EQAR (The European Quality Assurance Register for Higher Education).

De acum, dacă această lege va fi promulgată și va intra în vigoare, singurul criteriu pe care trebuie să-l respecte universitățile pentru a școlariza un anumit număr de studenți la un program de studii este de a avea un raport dintre numărul total de studenți și numărul de cadre didactice din universitate de cel mult 35 la 1, fără a se ține cont de alte criterii și standarde de calitate, precum asigurarea infrastructurii, bazei materiale, resurselor educaționale, spațiilor, resurselor financiare etc. necesare derulării programului respectiv.

Asemenea norme generice nu au ce căuta în cuprinsul unei legi a educației naționale, neputându-se stabili un raport optim studenți-cadre didactice valabil pentru toate domeniile de studiu. Mai mult decât atât, valoarea propusă prin această modificare este una mult prea mare în comparație cu cele specifice acestui raport în alte sisteme de învățământ superior, și chiar și în comparație cu sistemul de învățământ preuniversitar din România. Există programe de studii universitare de licență care, prin specificul lor, impun un raport cadre didactice-studenți foarte mic pentru derularea unui învățământ de calitate și unde, dacă acest lucru nu este clar reglementat, procesul educațional poate deveni unul desuet prin creșterea acestui raport până la maximul permis de lege.

Astfel, universitățile vor avea posibilitatea, practic, să înmatriculeze oricâți studenți doresc și să elibereze oricâte diplome de absolvire doresc, fără a mai conta dacă într-adevăr acestea au capacitatea și resursele necesare să școlarizeze respectivul număr de studenți. Până în prezent, în urma unei evaluări externe derulate de ARACIS, se stabilea pentru fiecare program de studii în parte care este numărul maxim de studenți care poate fi școlarizat, în funcție de capacitatea și resursele existente în respectiva universitate, ținându-se cont de criterii multiple de calitate. De acum toate aceste elemente nu vor mai fi luate în calcul, dacă prezenta lege va fi promulgată.

Prevederea mai sus menționată distruge orice încercare de a implementa un învățământ centrat pe student, linie directoare importantă a Procesului Bologna, sistem de reformare a învățământului superior european în care România s-a alăturat voluntar. Introducerea acestei prevederi ar avea un impact deosebit de nociv asupra calității învățământului superior, universităților dându-li-se posibilitatea să redevină „fabrici de diplome”, putând școlariza oricâți studenți doresc sau, mai grav, emite oricâte diplome doresc, fără a mai ține cont de anumite criterii minimale de calitate, învățământul superior transformându-se într-o afacere al cărui produs final vor fi diplomele de studii universitare emise.

De asemenea, legea privind aprobarea OUG 96/2016 în forma adoptată de Parlamentul României conține și alte prevederi dăunătoare pentru sistemul educațional românesc.

Modificările aduse la Legea Educației Naționale nr. 1/2011, precum și la alte legi, conduc la posibilitatea înființării unor programe de studii de licență cu duble specializări limitate doar pentru formarea inițială a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, limitare contrară prevederilor specifice Procesului Bologna, care militează pentru trasee de învățare și de carieră cât mai flexibile, fără constrângeri de acest tip, și ar putea avea consecințe foarte grave asupra studenților și absolvenților, mai ales în contextul în care în învățământul preuniversitar sistemul de consiliere și orientare în carieră a elevilor este cvasi-inexistent.

În plus, se aduc modificări la criteriile pentru obținerea calității de conducător de doctorat sau pentru evaluarea școlilor doctorale, anumite prevederi neclare sau prea vagi putând conduce la practici superficiale care să dăuneze calității sistemului de învățământ superior românesc. De asemenea, deși se prorogă termenul până la care școlile doctorale se consideră acreditate până la 1 octombrie 2019, deși acestea nu au fost evaluate niciodată după anul intrării în vigoare a Legii Educației Naționale (2011), nu se stabilește vreun termen până la care această evaluare ar trebui să demareze, astfel că perioada de funcționare a acestora fără vreo evaluare are premisele de a se prelungi la nesfârșit.

Una dintre cele mai bune prevederi ale OUG 96/2016 în forma ei inițială era recunoașterea oficială a federațiilor naționale studențești legal constituite ca parteneri de dialog social ai Ministerului Educației Naționale, prin modificarea art. 221, alin. (2) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011. Ne declarăm consternați de eliminarea acestei prevederi de către Parlamentul României, considerând încălcate mai multe principii fundamentale ale legislației, și semnalăm pericolul la care sunt supuși studenții dacă reprezentanții acestora nu vor mai fi consultați în procesul decizional din domeniul educației, nevoile, dorințele și interesele acestora nemaifiind transmise și susținute de nimeni în fața decidenților.

Desigur, eliminarea prevederii mai sus menționată poate fi explicată lesne chiar prin modul în care acest proiect de lege a fost adoptat. Astfel, acesta nu a fost dezbătut în mod transparent, fiind înscris de trei ori pe ordinea de zi a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului României (3 mai, 7 iunie, 19 iunie), dar doar o singură dată pe ordinea de zi a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului României, în data de 23 mai 2017, când, de altfel, nu a fost adoptat. Raportul comun al comisiilor datează din 20 iunie 2017, zi când nu a avut loc nicio ședință a acestor structuri, și a fost depus la Biroul Permanent al Senatului României abia în data de 27 iunie 2017, exact în ziua în care a fost și adoptat de plenul Senatului României, fără a fi disponibil public undeva înainte de acest moment.

Mai mult, proiectul de lege adoptat de Senatul României conține și prevederi contrare sau care se suprapun cu alte reglementări în vigoare și care pot crea haos sau vid legislativ în anumite domenii.

Așadar, considerăm că intrarea în vigoare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății în prezenta ei formă ar aduce mari deservicii sistemului educațional românesc, astfel că solicităm Președintelui României să formuleze o cerere de reexaminare a acestui act normativ pe care să o înainteze Parlamentului României. Ulterior, dacă acest lucru se va întâmpla, solicităm Parlamentului României să trateze cu mai multă responsabilitate și transparență dezbaterea acestui proiect de lege, consultând toți actorii interesați din domeniu.

AICI puteți citi întreaga poziție ANOSR cu privire la Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, ce a fost transmisă și Administrației Prezidențiale.

Precizare (12.07.2017):

În analiza inițială, dintr-o omisiune, ANOSR nu a ținut cont de prevederile art. 138, alin. (5) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, care prevede faptul că „Nomenclatorul domeniilor și al programelor de studii universitare, domeniile și programele de studii universitare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, locațiile geografice de desfășurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învățământ sau limbă de predare, precum și numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați, propus de către agențiile de evaluare a calității care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, promovată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, înaintea datei de 31 martie a anului respectiv”. Așadar, numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați pentru un program de studii va fi în continuare stabilit printr-o Hotărâre de Guvern, în urma unei evaluări a unei agenții de asigurare a calității, chiar dacă această prevedere a fost eliminată de la art. 150, alin. (1) prin varianta adoptată de Parlamentul României a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, care modifică Legea Educației Naționale nr. 1/2011, pentru că art. 138, alin. (5) se referă la toate programele de studii universitare, iar art. 150, alin. (1) se referea doar la programele de studii universitare de licență.

Totuși, inclusiv ținând cont de existența prevederilor art. 138, alin. (5) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, rămâne problema de fond pe care ar genera-o Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, în varianta adoptată de Parlamentul României, dacă va intra în vigoare.

De la art. 150, alin. (1) din Legea Educației Naționale nu a fost eliminată doar prevederea conform căreia numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați la studii universitare de licență se stabilește prin Hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizată în prealabil de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) sau de către o altă agenție a asigurare a calității înregistrată în EQAR (The European Quality Assurance Register for Higher Education), care se regăsește și la art. 138, alin. (5) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, ci și prevederea conform căreia numărul maxim de studenți „cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire” se stabilește prin Hotărâre a Guvernului, în urma respectivei evaluări externe.

Această a doua prevedere, referitoare la numărul maximum de diplome ce pot fi emise, eliminată din art. 150, alin. (1) din Legea Educației Naționale prin forma adoptată de Parlamentul României a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, nu se mai regăsește niciunde altundeva în Legea Educației Naționale sau în alt act normativ în vigoare.

Așadar, dacă Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, în varianta adoptată de Parlamentul României, ar intra în vigoare, universitățile, chiar dacă vor avea stabilit prin Hotărâre de Guvern un număr maxim de studenți pe care îi pot școlariza, dacă vor depăși acest număr, vor putea să emită diplome pentru respectivii studenți, iar Ministerul Educației Naționale va fi obligat să le recunoască, fără a exista vreun sistem funcțional de sancțiuni pentru astfel de situații. Astfel, în continuare există posibilitatea ca „fabricile de diplome” să revină.

Mai mult decât atât, adăugarea în Legea Educației Naționale, la art. 150, alin. (1), prin Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, în varianta adoptată de Parlamentul României, a precizării conform căreia „numărul de studenți raportat la numărul de cadre didactice pe universitate nu poate să fie mai mare decât 35 la 1”, dacă ar intra în vigoare, ar putea genera în continuare probleme, chiar și în condițiile existenței prevederilor de la art. 138, alin. (5) din LEN. Această frază va deveni singurul criteriu stipulat într-un act normativ după care se stabilește numărul maxim de studenți ce pot fi școlarizați la un program de studii universitare.

ARACIS stabilește, în prezent, numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați în baza criteriilor pe care le are pentru acreditarea programelor de studii universitare, și a unor criterii specifice adoptate doar prin decizii interne, nu prin acte normative.

Așadar, atât Ministerul Educației Naționale (MEN), în elaborarea Hotărârii de Guvern prin care aprobă Nomenclatorul domeniilor și programelor de studii universitare, cât și universitățile, la o eventuală contestare a prevederilor acestei hotărâri privind numărul maximum de studenți ce îl pot școlariza la un anumit program de studii universitare, ar putea să nu țină cont de propunerea ARACIS de număr maxim de studenți ce pot fi școlarizați la un anumit program de studii universitare, stabilită în urma evaluărilor externe în baza unor norme interne ale agenției, și nu în urma unor prevederi de acte normative, și vor putea ține cont exclusiv de singura prevedere legislativă în vigoare care reglementează cum se stabilește numărul maximum de studenți ce pot fi școlarizați pentru un program de studii: raportul studenți-cadre didactice de maximum 35 la 1. Or, acest raport stabilit prin lege, de maximum 35 de studenți pentru fiecare cadru didactic, este atât mult prea mare pentru multe domenii de studii, cât nici nu ține cont de existența altor tipuri de resurse pentru a derula un act educațional de calitate pentru respectivul program de studii, precum asigurarea infrastructurii, bazei materiale, resurselor educaționale, spațiilor, resurselor financiare etc. necesare derulării programului.

Așadar, în continuare considerăm că modificările aduse de Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății la articolul 150, alineatul (1) din Legea Educației Naționale sunt unele nocive și periculoase pentru calitatea sistemului național de învățământ superior, care nu ar trebui să intre în vigoare vreodată. De asemenea, aceste prevederi nu sunt singurele problematice pentru sistemul de educație reglementate prin această lege, astfel că ANOSR își menține poziția de a-i cere Președintelui României să nu o promulge.

1,832 total views, 2 views today

Share.

About Author

5 Comments

  1. Florin Popescu on

    Un parlament de incompetenti cu diplome trucate, condusi de un manechin si de un repetent.
    Sigur ca nu-si pot dori decat eliminarea competentei drept criteriu de promovare.

Leave A Reply