Reprezentanții studenților, ai elevilor și ai tinerilor critică orice demers de șubrezire a independenței sistemului judiciar

0

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Consiliul Tineretului din România (CTR), structurile de reprezentare ale studenților, ale elevilor și ale tinerilor la nivel național, urmăresc cu atenție inițiativele din sistemul judiciar care pot avea impact ridicat asupra întregii societăți și asupra evoluției României pe termen lung. Considerăm că propunerile ridicate în data de 23 august de ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, sunt direct incidente asupra bunului mers al sistemului și necesită din această cauză o dezbatere mai largă, o mai mare transparență și consensul acordat cu bună-credință al tuturor actorilor din sistem că sistemul judiciar trebuie să fie independent, imparțial și orientat către respectarea valorilor statului de drept.

Deși credem că unele măsuri precizate de către ministrul justiției pot contribui la eficientizarea activității din sistem și la o mai bună organizare a acestuia, precum transferarea unor atribuții ale plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la secțiile acestuia, anumite propuneri ar trebui să fie tratate cu maximă prudență, ținând cont de repercusiunile negative pe care le-ar aduce aplicarea acestora.

Una dintre cele mai alarmante propuneri este impunerea unui prag de vârstă de 30 de ani pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii (INM). Față de această propunere, în primul rând credem că vârsta a fost propusă fără vreo fundamentare științifică conform căreia vârsta de 30 de ani ar asigura o maturitate profesională pe care ministrul justiției și-o dorește. Deși recunoaștem importanța experienței profesionale în exercitarea prerogativelor magistraților, vârsta nu reprezintă un etalon al maturității, iar altele sunt mecanismele pentru formarea acestei experiențe. Într-adevăr, susținem că se poate deschide o dezbatere despre atribuțiile pe care le poate exercita un tânăr magistrat, garanțiile procesuale de a răsturna hotărârea și modalitățile de avansare în funcție, însă corelate cu sprijinul continuu și eficient, construit prin metode create de experți în domeniu. Până la urmă, scopul propus de a asigura experiența profesională va avea efecte contrare, ținând cont că mulți tineri competenți, care după obținerea licenței vor intra pe piața muncii, vor ezita să își asume un nou început, în magistratură, la 30 de ani.

Îngrijorătoare este și inițiativa subordonării controlului magistraților înspre Ministerul Justiției, prin mutarea Inspecției Judiciare din structură autonomă în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în subordinea Ministerului Justiției. Având în vedere scopul extrem de important al Inspecției Judiciare, de „a contribui la îmbunătățirea calității actului de justiție, a eficienței și a eficacității sistemului judiciar, prin intermediul unor verificări independente și de evaluare a activității acestuia”, considerăm că este imperios ca Inspecția Judiciară să rămână o structură îndepărtată de influențele politice. Altminteri, există posibilitatea, ce nu trebuie permisă, ca verificările îndreptate spre activitatea și conduita magistraților, conform Codului Deontologic al Judecătorilor și Procurorilor, să nu asigure publicul larg de independența și credibilitatea necesară acestor demersuri. Mai mult decât atât, este extrem de important pentru judecători să aibă garanția unei evaluări și verificări care să elimine arbitrarul și eventuale influențe politice în stabilirea motivelor invocate în stabilirea inspecției.

De asemenea, considerăm că ar trebui menținut un echilibru între componentele puterii executive, Guvern și Președinte, în ceea ce privește participarea la procedura de numire a procurorilor-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), cât și a Procurorului-general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Un alt aspect care poate avea consecințe negative importante este subordonarea procurorilor față de superiorul ierarhic și în aspectele de fond, nu doar de legalitate, cu atât mai mult în condițiile în care rolul Ministerului Justiției și deci influența politică în numirea procurorilor șefi, controlul și sancționarea magistraților ar urma să crească.

Ținând cont de aspectele de mai sus, solicităm Guvernului României să inițieze un proces de amplă consultare publică față de propunerile ridicate, să asigure întreaga societate că măsurile pe care le creionează vor consolida independența sistemului judiciar, vor urma principii, valori și recomandări europene și internaționale ale statului de drept și ale unui sistem eficient și echitabil și să asigure studenții de la drept din România că mecanismele de admitere și promovare în magistratură vor fi obiective, echitabile, în interesul acestora și vor sprijini formarea experienței profesionale prin diferite mecanisme, în dauna unor limitări arbitrare și care nu își ating, de fapt, scopul propus.

„Considerăm că modul în care au fost aruncate în dezbatere publică aceste propuneri nu a urmat cel mai transparent parcurs. Orice modificare a unor legi extrem de importante în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar din România necesită o dezbatere amplă, argumentată, cu participarea tuturor actorilor interesați. De asemenea, considerăm alarmant de necalculat un anunț referitor la o schimbare majoră a modului de admitere la Institutul Național de Magistratură, prin impunerea unui prag nejustificat și nefundamentat în declarații, fără vreo minimă consultare cu studenții si organizațiile studențești ale studenților în Drept. Cu o săptămână înainte de începerea sesiunii de admitere din acest an, ne gândim la presiunea imensă de pe umerii candidaților că în ipoteza unui eșec, vor fi nevoiți să aștepte mulți ani pentru a-și relua planul pentru care mulți au investit timp și resurse.” a declarat Marius DEACONU, președintele ANOSR

„Încă din clasele de gimnaziu suntem învățați despre separarea puterilor în stat și importanța crucială a acestui principiu în mecanismul bunei funcționări a statului de drept. Considerăm că anumite propuneri ale domnului ministru vor duce la interferența puterii executive cu cea judecătorească, fapt ce ar periclita independența justiției. Mai mult decât atât, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la viitorul următoarelor generații de absolvenți de liceu ce vor alege să urmeze studiile la o facultate de drept.” a declarat Ioana BĂLTĂREȚU, președintele CNE

Independența și buna funcționare a sistemului de justiție și capacitatea statului de a asigura respectarea legilor este o preocupare constantă a generației noastre. Suntem îngrijorați că o parte din propunerile formulate de Ministrul Tudorel Toader par a avea ca scop mărirea influenței Guvernului asupra numirilor, controlului și sancționării și, indirect, asupra activității procurorilor și judecătorilor. Solicităm retragerea sau modificarea acestor propuneri, astfel încât acest efect să nu fie posibil și, în orice caz, adoptarea oricăror modificări doar după dezbateri adecvate cu reprezentanții sistemului de justiție, ai societății civile și al tuturor actorilor interesați.” a declarat Mihai DRAGOȘ, președintele CTR

39,062 total views, 10 views today

Share.

About Author

Leave A Reply