Respectarea drepturilor studenților: progresăm, dar prea încet

0

Respectarea drepturilor colegilor noștri reprezintă principalul deziderat al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Vă prezentăm Raportul național privind respectarea prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului pentru anul universitar 2016-2017. Sau, în alte cuvinte, cum arată Sistemul Național de Învățământ la 6 ani după adoptarea Statutului Studentului: politizare, lipsă de transparență în predare și evaluare, refuzul universităților de a implica studenții în actualizarea planurilor de învățământ.

Codul drepturilor și obligațiilor studentului este una dintre principalele realizări ale ANOSR deoarece a fost adoptat la propunerea federației, la sfârșitul a mai bine de cinci ani de negocieri. Astfel, studenții se bucură actul normativ care reglementează toate drepturile, dar și obligațiile pe care le au, începând cu data de 30 martie 2012, când a fost adoptat prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 3666, fiind prima inițiativă legislativă exclusiv studențească. Primul raport care monitoriza situația respectării Statutului Studentului a fost lansat de ANOSR în anul 2012 a fost urmat de alte trei, în anii 2014, 2015 și 2016.

 

Care sunt concluziile la care am ajuns?

Studenții sunt implicați prea puțin în procesul de elaborare și revizuire a planurilor de învățământ. Acest lucru este total neproductiv și desconsideră statutul studenților de parteneri egali în procesul de învățământ. Prin urmare, se impune introducerea în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, a prevederii conform căreia studenții vor fi prezenți în Consiliile departamentelor într-un procent de minim 25%.

Din păcate, acțiunile de propagandă politică încă sunt prezente în mediul universitar. Totodată, în multe universități întâlnim persoane cu funcții de conducere care ocupă, simultan, și funcții politice. ANOSR militează în continuare pentru introducerea în legislație a incompatibilității dintre funcțiile de conducere din mediul academic și funcțiile politice, acesta reprezentând un pas semnificativ în vederea depolitizării sistemului universitar.

Numărul universităților care oferă studenților posibilitatea de a dobândi credite ECTS pentru activitățile de voluntariat este în continuare foarte mic, fiind universități care acordă aceste credite numai pentru anumite proiecte derulate în universitate, considerăm această măsură limitativă pentru studenți.

Centrele de Consiliere și Orientare în Carieră rămân în continuare ineficiente, în același timp rata abandonului universitar fiind mare, asemenea numărului studenților care au terminat o facultate și ajung să lucreze într-un alt domeniu. Evaluarea prestației cadrelor didactice și publicarea rezultatelor acestor evaluări rămân în continuare inaccesibile, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a transparenței instituționale, respectiv o ignorare sistematică a opiniei studenților cu privire la modul în care se desfășoară procesul educațional.

Locurile de cazare rămân o problemă care persistă în rândul studenților din România, motiv care ne face să punctăm, din nou, importanța dublării subvenției pentru cămine. Universitățile încă solicită de la studenți diverse taxe pe care le catalogăm nejustificate sau chiar ilegale, introduse ca soluții pentru a atrage fonduri inclusiv de la studenți din cauza finanțării insuficiente a sistemului educațional de la sistemul de stat.

Un prim aspect îmbucurător pe care l-am constat în urma răspunsurilor reprezentanților studenților este acela că, față de anul precedent, există progrese în ceea ce privește respectarea drepturilor studenților în universități, aceștia declarându-se mai mulțumiți din unele puncte de vedere comparative cu anul 2016.

Un aspect care s-a schimbat recent este legat de taberele studențești, care erau oferite numai studenților înmatriculați la buget, iar acesta reprezenta o formă de discriminare a studenților care studiază în regim cu taxă. Între timp, în urma demersurilor ANOSR, începând cu anul universitar 2017-2018, și studenții de la forma de învățământ „cu taxă” vor beneficia de locurile oferite în cadrul Programului Național „Tabere Studențești”.

Concluzionând, afirmăm că, deși se observă anumite progrese în respectarea drepturilor studenților în universitățile din România, mai sunt încă multe capitole unde e nevoie de îmbunătățiri.

 

Despre Raportul național privind respectarea prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului pentru anul universitar 2016-2017

Prezentul document a pornit din dorința și necesitatea deopotrivă de a afla cum percep reprezentanții studenților respectarea și punerea în aplicare a drepturilor pe care studenții le au și care sunt diferențele dintre ce este scris într-un regulament și ce se întâmplă în mod real în universități. În acest sens, în perioada 26 octombrie – 31 octombrie 2017 a fost aplicat un chestionar  organizațiilor membre ANOSR, la care au răspuns reprezentanți ai studenților din 18 universități de stat, respectiv 12 centre universitare (Alba-Iulia, București, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Petroșani, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara), din toate regiunile țării. Acest raport reflectă perspectiva organizațiilor studențești și a reprezentanților studenților asupra implementării și respectării Codului drepturilor și obligațiilor studentului în universitățile din România, perioada de referință fiind anul universitar 2016-2017.

„Drepturile studenților se câștigă în urma unor eforturi deosebite, însă apărarea respectării acestora reprezintă un travaliu semnificativ. Obtuzitatea anumitor cadre didactice din conducerile instituțiilor de învățământ superior din România, dar și a unor profesor deconectați de spiritul Procesului Bologna, conduc la situații abuzive. De asemenea, este deranjant faptul că în continuare universitățile reprezintă, pe alocuri, enclave politice, mai mult sau mai puțin fățiș. Aceste practici trebuie să își găsească un sfârșit în cel mai scurt timp. În plus, faptul că studenții, dar și toate persoanele interesate, nu au acces la rezultatele evaluării prestației cadrelor didactice reprezintă o lipsă de transparență care produce efecte negative în relația dintre corpul studențesc și cadrele didactice. Trecând peste faptul că profesorii din universitățile publice de stat sunt plătiți din banii contribuabililor și au responsabilitatea de a răspunde public pentru activitatea lor, procesul educațional ar putea fi îmbunătățit considerabil prin implementarea opiniilor venite din partea studenților” – Marius DEACONU, președinte ANOSR

Aici puteți consulta întregal raportul realizat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

1,021 total views, 9 views today

Fă-ți vocea auzită!