Finanțarea Educației

Finantarea educatiei Invatamantului Superior

 Generalitati privind LEN

  1. Invatamantul este “gratuit”;
  2. Statul poate sprijini invatamantul superior particular acreditat;
  3. Finantarea in functie de clasificari;
  4. Finantarea formei de invatamant cu frecventa;
  5. Evitarea dublei finantari;
  6. Finantarea mobilitatilor;
  7. Stimularea formarii de consortii universitare si stimularea excelentei;
  8. Raspunderea publica.

Principalele tipuri de finantare prevazute de Legea Educatiei

  • Finantarea de baza;
  • Finantarea complementara;
  • Finantarea suplimentara (a excelentei);
  • Fonduri pentru obiective de investitii;
  • Fonduri pentru dezvoltarea institutionala;
  • Fonduri pentru incluziune;
  • Fonduri pentru burse si protectie sociala a studentilor;
  • Venituri proprii;

I. Finantarea de baza

In mod clasic cuprinde:

  • Cheltuieli de personal (CP):

–      salarii, CAS, somaj;

–      deplasari interne si internationale.

(In contractul institutional se stabileste fondul maxim de salarii pentru institutia de invatamant.)

  • Cheltuieli materiale (CM):
    • cheltuieli de intretinere si gospodarire;
    • cheltuieli pentru materiale si prestari servicii cu caracter functional;
    • obiecte de inventar;
    • reparatii curente;
    • carti si publicatii;
    • perfectionare personal, protocol, protectia muncii, etc.
  • In cazul finantarii de baza exista o serie de pasi premergatori finantarii:
    • La nivel central;
    • La nivel national;
    • La nivelul universitatilor (intern);

ETAPA I: Nivelul Central

–       La propunerea ARACIS, MECTS adopta  cifra de scolarizare in functie de:

–      Domeniu;

–      Ciclu de studiu;

–      Limba de predare;

–      La propunerea CNFIS, MECTS adopta lista domeniilor prioritare;

–      MECTS acorda o proportie din cifra de scolarizare per domeniu, ciclu si limba de predare domeniilor prioritare.

–      La propunerea CNFIS, MECTS stabileste numarul de studenti echivalenti, tinand cont si de cifra de scolarizare aprobata.

–      Numarul de studenti echivalenti sunt stabiliti per domeniu, ciclu de studiu si limba de predare tinand cont de :

–      Coeficientii de echivalare pentru fiecare ciclu, forma de studiu si limba predare;

–      Coeficientii relativi de cost per domeniu.

  • Universitatile pe baza standardelor propuse de catre CNFIS tinand cont de coeficientii de echivalare fac o propunere de cost mediu per student echivalent.
  • Aceasta propunere fundamenteaza si valoarea taxelor de studiu stabilite de universitate.
  • Costul Mediu per Student Echivalent:
    • Per domeniu;
    • Per ciclu de studiu;
    • Per limba de predare;
  • Valoarea grantului per student echivalent  tinand cont de coeficienti de echivalare si de cost.

ETAPA II

  • Are loc evaluarea programelor de studiu si ierarhizarea lor.
  • Are loc clasificarea universtitatilor pe 3 categorii:

–      Universitati centrate pe educatie

–      Universitati centrate pe educatie si cercetare

–      Universitati bazate pe cercetare avansata  si educatie

  • Finantarea universitatilor se va face in functie de aceste clasificari si ierarhizari, insa metodologia inca nu este stabilita.

ETAPA III

  • La nivelul universitatii

–      Universitatea poate decide modul in care sunt utilizate granturile alocate de MECTS pentru programele de licenta si master.

–      Pot fi atribuite integral pentru acoperirea costurilor de scolarizare ale studentilor sau partial in functie de criteriile stabilite de universitate.

II. Finantarea complementara

  • Cuprinde fonduri destinate pentru:

–      Subventii pentru cazare si masa;

–      fonduri alocate pe baza de prioritati pentru dotari, investitii si reparatii capitale;

Fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica universitara.

III. Finantarea excelentei

  1. Finantarea suplimentara
  • Se acorda universitatilor de stat si particulare pentru a stimula excelenta institutiilor si a programelor de studiu.
  • Suma la nivel national reprezinta 30% din suma alocata la nivel national pentru finantarea de baza.
  • Se realizeaza pe baza criteriilor si standardelor de calitate pentru fiecare universitate si fiecare domeniu de studiu, conform rezultatelor evaluarii in vederea clasificarii si ierarhizarii.

III. Finantarea excelentei

  1. Finantarea suplimentara
  • Fondurile sunt utilizate in mod autonom numai pentru imbunatatirea calitatii academice a predarii, invatarii si cercetarii.
  • Rectorii prin contract aloca banii spre departamentele si structurile cele mai performante din universitate.

Finantarea excelentei

2. Finantare preferentiala

  • se acorda programelor de stiinte si tehnologii avansate care se desfasoara in limbi de circulatie internationala;
  • Se acorda pentru doctoratele in co-tutela cu universitati de prestigiu din strainatate;
  • Se acorda conform propunerilor CNFIS.

Finantarea excelentei

3. Sprijinirea excelentei individuale.

Formele de sprijin pentru cadrele didactice, studentii si cercetatorii cu performante exceptionale includ:

  • Granturi de studii sau de cercetare la universitati din tara sau strainatate acordate pe baza de competitie.
  • Granturi pentru efectuarea si finalizarea unor cercetari, inclusiv a tezei de doctorat.
  • Aprobarea unor rute educationale flexibile, care permit accelerarea parcursului de studii universitare.
  • Crearea de instrumente  si mecanisme de sustinere a insertiei lor profesionale in tara, astfel incat sa valorifice la nivel superior atat talentul, cat si achizitiile realizate prin formare.

Finantarea excelentei

4. Fonduri pentru programe de excelenta

  • Statul poate finanta programe de excelenta in cercetare si educatie pentru orice categorie de universitati.
  • Programele de excelenta se stabilesc pe baza evaluarii pentru ierarhizarea programelor de studiu, in cazul licentei si a masterului, si pe baza competitiei organizate pentru doctorat.

IV. Fonduri pentru dezvoltarea

 institutionala

  • Se acorda prin contract institutional.
  • Se acorda pe baza competitionala, pe criterii competitive bazate pe standarde internaţionale.
  • Se acorda celor mai performante institutii de invatamant superior din fiecare categorie.

(Procurarea de noi echipamente de laborator/ Dezvoltarea de laboratoare si centre de invatare si predare interactiva/Resurse de informare/Investitii in constructii/Dezvoltarea de facilitati pentru studenti)

V. Fonduri pentru incluziune, burse şi protecţie socială a studenţilor

  • Se alocă pe bază competiţională.
  • Se alocă în funcţie de numărul de studenţi cu frecvenţă, fără taxă.
  • Bursele de performanţă sau de merit au scopul de a stimula excelența.
  • Bursele sociale au scopul de a susţine financiar studenţii cu venituri reduse.
  • Cuantumul minim al burselor sociale se propune anual de către CNFIS ţinând cont că acestea trebuie să acopere un minim de masă  şi cazare.

–      Fondul de burse poate fi suplimentat din venituri proprii extrabugetare.

VII. Venituri proprii

–      Dobanzi

–      Donatii

–      Sponsorizari

–      Taxe:

  • depasirea duratei de scolarizare prevazuta de lege,
  • admiteri, inmatriculari, reinmatriculari,
  • repetarea examenelor si a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planurilor de invatamant.
  • pentru activitati neincluse în planul de invatamant, conform metodologiei aprobate de senatul universitar
  • inscriere pentru organizarea si desfasurarea admiterii
  • Documente care sa releve echivalarea de diplome, credite

–      Alte surse

21,270 total views, 20 views today