Stop canibalizării în mediul universitar românesc!

0

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), reprezentând drepturile și interesele tuturor studenților din România, a analizat atent modul în care în acest an universitar Guvernul României a stabilit cifra de școlarizare și ulterior a propus, prin Ministerul Educației Naționale, repartizarea preliminară a locurilor bugetate la ciclurile de studii licență și masterat, respectiv a granturilor doctorale pentru anul universitar 2018-2019, o preocupare constantă a federației fiind repartizarea echitabilă, corectă și predictibilă a locurilor finanțate de la bugetul de stat.

Ne exprimăm îngrijorarea profundă asupra modului în care dezbaterea cu privire la alocarea cifrei de școlarizare este purtată în spațiul public. Considerăm că, atât Ministerul Educației Naționale, cât și universitățile din România au obligația de a purta în mod civilizat orice dezbatere cu privire la temele de interes pentru sistemul național de învățământ superior. Avem convingerea că s-a ajuns la această situație datorită politizării excesive a mediului universitar, care trebuie să se oprească la un moment dat.

Subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ este un fapt asupra căruia ANOSR a atras atenția în ultimii ani. Prin urmare, „profităm” de acest moment să atragem încă o dată atenția întregii clase politice asupra faptului că Legea Educației Naționale nr. 1/2011 prevede la art. 8 faptul că „pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”.  Și, de asemenea, 1% pentru cercetare.

Ținând cont de modul de repartizare utilizat de minister în acest an și raportat la discuțiile publice ivite ulterior publicării acesteia, ANOSR salută asumarea de minister a unor obiective promovate de studenți, precum alocarea de locuri bugetate distincte pentru studenții din mediul rural, deziderat promovat în cadrul campaniei „Viitorul Implică Studenți” (VIS) din toamna anului 2016, însă solicită mai multă transparență în ceea ce privește fundamentarea repartiției locurilor pe universități.

Lipsa formulelor exacte de calcul și faptul că nu a fost pusă în dezbatere ultima variantă a modului în care au fost alocate aceste locuri bugetate au condus la căderea în derizoriu a elementelor pozitive, fapt care este deranjant. De asemenea, lipsa unei dezbateri ample asupra acestui subiect a condus o lipsă de predictibilitate în privința finanțării unor universități. Prin urmare, instituțiile de învățământ superior care au primit o cifră de școlarizare mai mică, sunt legitime să conteste această alocare a cifrei de școlarizare. Totuși, maniera în care s-a desfășurat dialogul cu Ministerul Educației Naționale a condus la o escaladare a agresivității în poziționarea ambelor părți. Reflexivitatea trebuie să predomine înaintea oricăror deziderate instituționale.

Solicităm Ministerului Educației Naționale o serie de clarificări prin care să demonstreze că locurile bugetate nu au fost alocate discreționar, pornind de la anumite criterii politice. În cazul ciclului de studii de masterat, respectiv a granturilor doctorale, există suficiente semne de întrebare cu privire la modul în care aceste locuri au fost distribuite. Spre exemplu, tăierea bruscă a 23,5% din totalul de granturi doctorale alocate Universității din București conduce la dificultăți financiare semnificative, care, sperăm noi, să nu se reflecte în calitatea actului educațional sau să afecteze studenții în vreun fel. Vorbim despre un „șoc instituțional” care ar fi trebuit și trebuie evitat.

În plus, redistribuirea granturilor doctorale în condițiile în care școlile doctorale din România nu au fost evaluate în vederea acreditării reprezintă o măsură deosebit de iresponsabilă. Considerăm că, printre beneficiarii redistribuirii acestor granturi se numără și școli doctorale care nu ar reuși să fie autorizate în vederea funcționării, dacă ar fi evaluate în baza unei metodologii de bun-simț.

Mare parte din universitățile afectate se bucură de un prestigiu academic ridicat și de o vizibilitate internațională, prin prezența în diverse clasificări și prin contribuția științifică a comunităților academice. Ministrul educației naționale, Valentin Popa, și-a propus creșterea vizibilității în plan internațional a instituțiilor de învățământ superior, un deziderat mai mult decât agreabil, dar care este imposibil de realizat în contextul în care tocmai acele universități care performează din acest punct de vedere au fost afectate financiar în loc să fie sprijinite.

Prin urmare, învederăm Ministerului Educației Naționale:

  • Să argumenteze fundamentarea în baza căreia a ales numărul de locuri pentru absolvenții din mediul rural și domeniile prioritare, față de propunerea inițială CNSPIS;
  • Să argumenteze motivul pentru care a eliminat criteriul C1 (număr studenți cu taxă) drept criteriu în stabilirea domeniilor prioritare;
  • Să ia în considerare pilotarea unor alocări pentru domenii vulnerabile;
  • Să aducă la cunoștința publicului situațiile concrete pe care s-a bazat în fundamentarea locurilor bugetate, pentru fiecare universitate în parte;
  • Să nu producă „șocuri instituționale” prin scăderi masive de locuri bugetate la anumite universități; Acestea să se realizeze treptat și să pornească de la anumiți indicatori de performanță;

În cel mai scurt timp, ANOSR va realiza o analiză detaliată a impactului sistemic și particularizat pe care măsurile propuse de minister îl au și va veni cu propuneri concrete pentru utilizarea unor coeficienți și a unor sporuri de corecție legitime, echitabile și justificate.

„Ultimele zile au demonstrat cât de critică este subfinanțarea învățământului superior din România. Universitățile publice sunt eminamente dependente de acest locuri bugetate, mare parte din arhitectura bugetară a acestora bazându-se pe aceste sume de bani. Transparența și predictibilitatea sunt elemente cheie în orice sistem de educație modern. Lipsa acestor elemente conduce la convulsii precum cele din prezent. De asemenea, politizarea mediului universitar creează premisele unei brutalizări inoportune a discursului public despre sistemul de învățământ superior. De asemenea, subliniem faptul că echitatea nu reprezintă o valoare care ar trebui promovată în detrimentul calității, acestea fiind complementare și constituind elemente de bază ale oricărui sistem educațional.” – Marius DEACONU, președinte ANOSR

737 total views, 6 views today

Share.

About Author

Leave A Reply