Radiografia sistemului național de învățământ superior de stat la 7 ani de la adoptarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului

1

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) lansează al șaselea Raport național privind respectarea prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului (Statutul Studentului) în instituțiile de învățământ superior de stat din țară, oferind astfel o imagine detaliată a situației existente, în anul universitar 2017-2018. Documentul analizează atât gradul de implementare la nivel local al prevederilor documentului național, precum și gradul de respectare al drepturilor și obligațiilor studenților. Adoptat la propunerea ANOSR, după negocieri ce au durat peste 5 ani, Codul drepturilor și obligațiilor studentului este actul normativ care reglementează toate drepturile, obligațiile și responsabilitățile studenților înmatriculați în universitățile din România, reprezintă prima inițiativă legislativă exclusiv studențească, iar aria sa de aplicabilitate este valabilă atât în universitățile de stat, cât și în cele private.

Raportul analizează, în primul capitol, conținutul celor 42 de Coduri universitare ale drepturilor și obligațiilor studentului, adoptate de către instituțiile de învățământ superior de stat din România până la 30 septembrie 2018 și care, la momentul colectării datelor (16 ianuarie – 10 februarie 2019), erau publice pe site-urile proprii ale acestora. S-au urmărit transpunerea, adaptarea, precum și omisiunea drepturilor și obligațiilor prevăzute în documentul național, în vederea identificării discrepanțelor între legislația națională și practicile interne ale universităților.

Al doilea capitol prezintă perspectiva studenților asupra stadiului implementării prevederilor Statutului Studentului. Conținutul capitolului este fundamentat pe răspunsurile reprezentanților organizațiilor studențești membre ANOSR, la un chestionar lansat în luna noiembrie 2018, având ca referință perioada anului universitar 2017-2018. Datele colectate au fost analizate și interpretate prin metode analitice, logice și comparative.

Pornind de la concluziile analizelor efectuate, la finalul raportului pot fi găsite o serie de recomandări adresate atât universităților, cât și Ministerului Educației Naționale, precum și organizațiilor studențești, studenților reprezentanți și nu în ultimul rând, studenților – beneficiarii direcți ai prevederilor Codului.

Concluziile raportului

La 7 ani de la emiterea acestui act normativ încă există instituții de învățământ superior de stat care nu au adoptat un astfel de document propriu. Aproape un sfert (22,22%) dintre universitățile de stat din România nu le oferă, la acest moment, acces public online studenților la un Cod universitar al drepturilor și obligațiilor studentului, sau nu l-au adoptat.

În numeroase cazuri, instituțiile de învățământ superior au înțeles prin adoptarea unui Cod propriu trunchierea celui existent la nivel național, din documentele a peste 10% dintre universități fiind omise mai mult de jumătate dintre prevederile cuprinse în varianta de referință națională.

Doar două drepturi și patru obligații stipulate la nivel național sunt preluate integral și la nivel local de către toate universitățile la care s-a putut efectua analiza comparativă a conținutului documentelor. Chiar și în aceste condiții, deși studenții sunt considerați, cel puțin la nivel declarativ și scriptic, parteneri ai instituțiilor de învățământ, nu se poate vorbi de o îmbunătățire semnificativă. Comparativ cu raportările precedente, în care niciun drept nu se regăsea în codurile universitare proprii ale tuturor instituțiilor, ci doar o singură obligație, se poate observa că, în continuare, interesul universităților este îndreptat „la dublu” spre a promova îndatoririle studenților, nu și drepturile acestora.

Studenții semnalează persistența unei serii de probleme și nereguli care s-au accentuat de la raportarea precedentă:
  • Participarea scăzută a studenților în procesul de revizuire al planurilor de învățământ, neadaptarea și neactualizarea acestora cu cerințele curente ale pieței muncii, fără o consultare cu studenții și absolvenții, determină solicitarea, în continuare, a introducerii explicite în Legea educației naționale a prevederilor care reglementează componența structurilor de conducere din instituțiile de învățământ superior a prezenței studenților într-un procent de minimum 25% și în Consiliile departamentelor. În acest mod, sugestiile și recomandările studenților vor putea avea oportunitatea de a fi implementate cu scopul îmbunătățirii și inovării curriculumului, dar și al creșterii atractivității programelor de studii.
  • În continuare, evaluarea cadrelor didactice de către studenți nu este abordată pe cât de riguros ar fi recomandat. Studenții nu sunt încurajați să participe la aceste evaluări sau nu pot evalua deloc, rapoartele cuprinzând rezultatele centralizate pentru fiecare profesor în parte nu sunt publicate în peste 60% dintre universitățile analizate, iar efectele reale ale acestor demersuri asupra procesului educațional din universitățile românești sunt departe de a apărea prea curând, în lipsa creării și dezvoltării unei culturi a evaluării.
  • Propaganda politică este încă prezentă în universități, deși este interzisă, iar persoane care ocupă funcții de conducere în universități dețin simultan și diverse alte funcții politice. Considerăm necesară revizuirea cadrului legislativ în direcția incompatibilității dintre funcțiile de conducere din mediul academic și funcțiile politice.
  • Subfinanțarea sistemului de învățământ superior determină universitățile să le solicite studenților, în continuare, taxe nejustificate sau ilegale pentru diverse documente garantate a fi eliberate gratuit de actele normative aflate în vigoare.
  • O altă situație nefavorabilă pentru studenți în anul universitar 2017-2018 este necumularea burselor sociale cu alte tipuri de burse. Deși începând cu luna martie 2017 a fost crescut fondul de burse cu o suplimentare de peste 142% față de anul anterior, iar cuantumul minim al burselor sociale la nivel național a devenit 578 lei/lună (acest fapt determinând universitățile să crească, la rândul lor, cuantumurile tuturor categoriilor de burse), concomitent cu aceste măsuri au intervenit și problemele privind cumularea. Universitățile permit cumularea doar în limita fondurilor disponibile de la bugetul de stat, iar de cele mai multe ori, acestea sunt insuficiente.
  • Vizibilitatea și accesibilitatea Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră rămân și în acest an universitar unele dintre punctele slabe ale acestora. Deși serviciile oferite sunt considerate accesibile, studenții nu cunosc existența lor. În lipsa unei promovări corespunzătoare a acestor servicii, precum și a resursei umane calificate pentru activitatea de consiliere, aceste centre nu își pot atinge corespunzător scopul pentru care au fost create.
  • Studenților cărora nu li se poate asigura cazare în căminele universităților nu li se acordă subvențiile de care pot beneficia ca sprijin compensatoriu.
  • Acordarea de credite pentru activitățile de voluntariat este privită cu reticență de mai mult de jumătate dintre universități, acestea neavând implementată o procedură sau o metodologie în acest sens. Mai mult decât atât, chiar și acolo unde există, aceasta este limitativă, activitățile desfășurate în cadrul organizațiilor studențești nefiind luate în calcul, ci doar cele din cadrul programelor inițiate de universități.
  • Deși au implementat proceduri specifice, universitățile supun studenții unui lung șir de acțiuni birocratice în procesul de contestare a notelor, urmate în unele cazuri și de repercursiuni asupra celor ce își exercită acest drept.
  • Mecanismele și procedurile de sesizare a abuzurilor sunt în continuare neaduse la cunoștința studenților; aceștia nu sunt educați în spiritul semnalării abuzurilor și nici nu sunt încurajați în acest sens.
  • Universitățile nu sunt pregătite să asigure infrastructură, metode alternative sau resurse educaționale adaptate nevoilor studenților cu dizabilități și se află mai mult în poziția de a le îngreuna procesul de incluziune socială decât în cea de a îl facilita.
  • Delegarea reprezentanților organizațiilor studențești în structurile de conducere ale universităților este în continuare o procedură inaccesibilă în aproape jumătate dintre instituții.

Suntem încrezători, însă, că prin colaborarea tuturor actorilor implicați se pot implementa măsuri corective care să genereze într-un timp cât mai scurt asigurarea unui cadru optim pentru derularea și dezvoltarea unui proces educațional cât mai apropiat de nevoile societății actuale.

 „Deși este al șaptelea an de când a fost reglementat la nivel național Codul Drepturilor și Obligațiilor Studentului, acesta este dovada că universitățile din România nu au înțeles principiile de funcționare ale autonomiei universitare. Este dezamăgitor că aproximativ un sfert dintre universitățile de stat nu au publicat sau adoptat, încă, un Cod al Drepturilor și Obligațiilor Studentului propriu sau faptul că doar 11 universități au preluat integral prevederile reglementate la nivel național.

Acțiunile noastre nu sunt în zadar: din răspunsurile colegilor noștri putem observa că se fac progrese în ceea ce privește respectarea drepturilor studenților în universități, dar există în continuare probleme foarte mari. Se remarcă o participare scăzută a studenților în procesele de revizuire a planurilor de învățământ, incluziunea studenților cu diverse dizabilități este deficitară, universitățile nefiind pregătite să le asigure acestora nici infrastructură, nici resursele necesare pentru un act educațional de calitate sau încă li se percep taxe nejustificate, ba chiar ilegale studenților pentru diverse documente garantate a fi eliberate gratuit.” – Petrișor-Laurențiu ȚUCĂ, președinte ANOSR.

Raportul integral realizat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) pentru anul universitar 2017-2018 poate fi consultat AICI.

Rapoartele naționale precedente realizate de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) pot fi consultate la următoarele link-uri:

2012pentru anul universitar 2011-2012

2014pentru anul universitar 2012-2013

2015pentru anul universitar 2013-2014

2017pentru anul universitar 2015-2016

2018pentru anul universitar 2016-2017

437 total views, 1 views today

Share.

Leave A Reply